Timp de lectură pentru copii: 2 min
Era odată un prinţ şi prinţul acela voia să se însoare cu o prinţesă, dar cu o prinţesă adevărată.
Şi a cutreierat toată lumea ca să găsească una pe placul lui şi tot n-a găsit. Prinţese erau destule, dar el nu putea să ştie dacă erau cu adevărat prinţese, fiindcă tuturora le lipsea câte ceva. Şi prinţul s-a întors iar acasă şi era foarte necăjit, pentru că tare ar fi vrut să găsească o prinţesă adevărată.
Într-o seară, tocmai se stârnise o furtună cumplită, tuna şi fulgera şi ploua cu găleata; era o vreme îngrozitoare. Deodată s-a auzit cum bate cineva la poarta oraşului şi regele, tatăl prinţului, s-a dus să deschidă.
La poartă era o prinţesă. Vai, dar în ce hal era din pricina ploii şi a vremii rele! Apa îi curgea şiroaie pe păr şi pe haine şi îi intra în pantofi pe la vârfuri şi ţâşnea înapoi pe la călcâie.
Imagine: Paul Hey (1867 – 1952)Dar zicea că-i prinţesă adevărată.
– Bine, las’ că vedem noi îndată! s-a gândit regina, dar n-a spus nimic; s-a dus în odaia de culcare, a luat toate saltelele din pat şi a pus pe scândurile patului o boabă de mazăre. Pe urmă a pus peste mazăre douăzeci de saltele de lână şi pe saltele douăzeci de perne mari de puf.
Aici s-a culcat prinţesa. Dimineaţa au întrebat-o cum a dormit.
– Groaznic de prost! a răspuns prinţesa. Toată noaptea n-am închis ochii. Dumnezeu ştie ce a fost în pat! Am şezut pe ceva tare şi acuma-s toată numai vânătăi! Groaznic!
Şi atunci au văzut cu toţii că era o prinţesă adevărată, dacă a simţit ea o boabă de mazăre prin douăzeci de saltele şi douăzeci de perne de puf. Aşa de gingaşă la piele nu putea să fie decât numai o prinţesă!
Şi prinţul a luat-o de nevastă, fiindcă acum ştia hotărât că asta-i prinţesă adevărată; iar boaba de mazăre au pus-o în odaia unde erau bijuteriile coroanei şi se mai poate vedea acolo şi astăzi dacă n-o fi luat-o careva.
Şi asta să ştiţi că-i o poveste adevărată.
Learn languages. Double-tap on a word.Learn languages in context with Childstories.org and Deepl.com.Informații
Interpretări
Limbaj
Basmul „Prințesa și mazărea“ de Hans Christian Andersen vorbește despre un prinț care își dorește să se căsătorească cu o prințesă adevărată. Deși călătorește în jurul lumii în căutarea ei, nu reușește să găsească o prințesă care să îndeplinească standardele sale. Într-o seară furtunoasă, o prințesă apare la ușa palatului, pretinzând că este o prințesă adevărată, deși este udă și zdrențuită din cauza vremii.
Regina decide să testeze autenticitatea prințesei așezând o boabă de mazăre sub douăzeci de saltele și douăzeci de perne de puf. Dimineața, când prințesa se plânge că a avut o noapte groaznică din cauza unui lucru tare din pat, toată lumea își dă seama că ea este cu adevărat o prințesă, deoarece doar o persoană cu pielea foarte sensibilă ar fi simțit mazărea. Astfel, prințul o alege ca mireasă, fiind sigur că este o prințesă adevărată. Boaba de mazăre este păstrată ca un simbol al acestei întâmplări. Aceasta poveste pune accent pe sensibilitatea și rafinamentul asociate unei prințese adevărate.
Basmul „Prințesa și mazărea” de Hans Christian Andersen poate fi interpretat în mai multe moduri, fiecare având propriile sale nuanțe și înțelesuri profunde.
Criteriul autentic al aristocrației: Povestea prezintă ideea că adevărata noblețe sau regalitate este o trăsătură intrinsecă, care nu poate fi falsificată. Capabilitatea prințesei de a simți mazărea prin mulțimea de saltele simbolizează sensibilitatea și rafinamentul asociate, în mod tradițional, cu alura aristocratică.
Sensibilitatea excesivă: Această poveste poate fi văzută și ca o critică a sensibilității exagerate sau a standardelor nerealiste. Faptul că prințesa simte mazărea ar putea simboliza o sensibilitate extremă, ceea ce poate fi interpretat ca o metaforă pentru așteptările nerealiste în ceea ce privește partenerii romantici sau pentru statutul social.
Testul autentic: Povestea poate sublinia importanța unor teste subtile și intuitive pentru a descoperi adevărata natură a oamenilor. Regina alege un test neobișnuit și, prin rezultatul acestuia, reușește să identifice autenticitatea prințesei.
Ironie și umor: Andersen ar fi putut intenționa, de asemenea, să introducă un element de ironie sau umor în poveste, sugerând că a considera astfel de teste ca fiind definitorii pentru statutul regal este, în sine, ridicol.
Condiția femeilor în societate: Într-o interpretare mai modernă și critică, povestea poate reflecta așteptările ridicate și uneori iraționale puse asupra femeilor, pentru a se dovedi demne de un anumit statut sau rol, chiar și atunci când aceste teste nu au o semnificație reală sau practică.
Aceste interpretări demonstrează complexitatea și adâncimea basmelor și capacitatea lor de a suscita reflecții profunde asupra valorilor și normelor societale.
Analiza lingvistică a basmului „Prințesa și mazărea“ de Hans Christian Andersen ne permite să explorăm utilizarea limbajului și a narațiunii pentru a construi temele și personajele din poveste.
Stilul narativ: Povestea este scrisă într-un stil simplu și accesibil, caracteristic basmelor, ceea ce o face ușor de înțeles pentru cititori de toate vârstele. Narațiunea este liniară și directă, cu o introducere clară, un punct culminant și o concluzie succintă.
Descrierea personajelor: Prințul reprezintă arhetipul eroului care își caută iubirea adevărată, iar prințesa este simbolul purității și autenticității. Descriind prințesa în contextul furtunii și al stării sale precare, naratorul subliniază contrastul dintre aparențe și esență.
Elemente repetitive și structură: Povestea folosește elemente repetitive (cele 20 de saltele și 20 de perne) care accentuează tema sensibilității și delicateții. Repetiția aici servește la accentuarea obstacolului pe care prințesa trebuie să-l depășească pentru a-și dovedi autenticitatea.
Simbolismul: Boaba de mazăre este un simbol al adevărului ascuns, sugerând că valorile adevărate sunt adesea ascunse la prima vedere și necesită o percepție sensibilă pentru a fi recunoscute. Sensibilitatea prințesei devine, astfel, un criteriu al nobleței ei.
Discursul direct: Dialogul dintre personaje este limitat, dar semnificativ. Răspunsul prințesei la întrebarea despre cum a dormit este esențial pentru deznodământ, ilustrând prin intermediul cuvintelor sale delicatețea și autenticitatea sa.
Teme și valori: Tema principală a basmului este căutarea autenticității, contrastul dintre aparență și esență și valoarea sensibilității și purității interioare. Povestea sugerează că adevărata noblețe se află la nivel interior și că sensibilitatea poate fi un semn de autenticitate și rafinament.
În concluzie, „Prințesa și mazărea“ folosește un limbaj simplu dar bogat în simboluri și semnificații, pentru a sublinia teme perene legate de identitate și adevăr, caracteristice basmelor lui Andersen.
Informații pentru analiza științifică
Indicator | Valoare |
|---|---|
| Traduceri | DE, EN, DA, ES, FR, IT, NL, RO |
| Indicele de lizibilitate de Björnsson | 34.1 |
| Flesch-Reading-Ease Index | 43.2 |
| Flesch–Kincaid Grade-Level | 10.8 |
| Gunning Fog Index | 14.1 |
| Coleman–Liau Index | 7.8 |
| SMOG Index | 12 |
| Index automat de lizibilitate | 4.6 |
| Numărul de caractere | 1.871 |
| Număr de litere | 1.443 |
| Numărul de propoziții | 25 |
| Număr de cuvinte | 360 |
| Cuvinte medii pe propoziție | 14,40 |
| Cuvinte cu mai mult de 6 litere | 71 |
| Procentul de cuvinte lungi | 19.7% |
| Silabe totale | 634 |
| Silabe medii pe cuvânt | 1,76 |
| Cuvinte cu trei silabe | 75 |
| Procentaj de cuvinte cu trei silabe | 20.8% |
