Timp de lectură pentru copii: 5 min
A fost odata un morar sarman care avea o fiica foarte frumoasa. Intr-o zi i se oferi ocazia de a vorbi cu regele si, ca sa se faleasca, ii spuse:
– Am o fata care, atunci cand toarce, este in stare sa transforme paiul in aur.
– Ma incanta acest talent, raspunse regele. Daca fiica ta este atat de iscusita precum spui, adu-o maine la palat ca sa faca o demonstratie.
Cand ii fu prezentata fata, regele o conduse intr-o camera plina cu paie, si dandu-i o furca de tors, ii spuse:
– Apuca-te imediat de treaba. Pana maine dimineata toate aceste paie trebuie toarse si transformate in aur. Daca nu se va intampla asta, vei muri.
Imagine: Kurt Rübner (1875 – 1965)Apoi, incuie usa cu cheia, lasand-o pe fata singura inauntru. Biata fiica a morarului nu stia ce sa faca pentru a-si salva viata. Niciodata nu isi imaginase ca ar putea transforma paiul in aur. Ingrijorarea ei crestea din ce in ce mai mult si in final incepu sa planga.
Imediat usa se deschise si aparu un pitic.
– Buna seara, morarito. De ce plangi asa? intreba el.
– Vai de mine! Trebuie sa transform toate aceste paie in aur si nu stiu cum sa o fac.
– Ce-mi dai ca sa-l torc eu pentru tine? intreba omuletul.
– Colierul meu, raspunse fata. Piticul lua colierul si asezandu-se langa furca de tors, in trei clipe umplu caneaua. Puse apoi alta si alta, pana termina de tors toate paiele.
Imagine: Kurt Rübner (1875 – 1965)Canelele fura transformate apoi in aur. Dimineata veni regele, care se bucura nespus cand vazu atata bogatie. Dar lacomia sa il determina sa ceara mai mult. Porunci ca fiica morarului sa fie dusa in alta camera, mult mai mare si doldora de paie.
Apoi ii porunci fetei sa le toarca pe toate peste noapte. Morarita incepu sa planga, dar ii veni din nou in ajutor piticul. De data aceasta ea ii oferi in schimb inelul. Piticul se aseza langa furca si pana dimineata toate paiele se transformasera in aur. Regele se bucura vazand acest lucru, dar lacomia il determina sa duca fata intr-o camera si mai mare, spunandu-i:
– In aceasta noapte vei toarce totul si daca vei reusi, ma voi casatori cu tine. In gandul sau, regele isi zise: „Chiar daca e fiica de morar, nu voi mai gasi o femeie cu insusiri mai bune.“
Cand fata ramase singura, piticul aparu pentru a treia oara, cerand ca si inainte ceva in schimb.
– Nu am ce sa-ti mai dau, raspunse fata.
– Atunci, promite-mi ca daca vei fi regina, imi vei da primul tau fiu. Cine stie ce imi rezerva viitorul“ gandi morarita. In graba in care se afla, promise sa indeplineasca ce i se ceruse si piticul transforma toate paiele in aur. Cand regele il vazu dimineata, se hotari sa se insoare cu fata si ea deveni regina acelei tari. La sfarsitul anului avura primul copil.
Regina uitase de promisiunea facuta piticului, dar acesta aparu in curand in camera ei pentru a-i aminti. Regina se ingrozi si ii oferi piticului toate bogatiile regatului in schimbul copilului, dar piticul spuse:
– Nu. O fiinta valoreaza pentru mine mai mult decat toate bogatiile pamantului. Mama izbucni in lacrimi si rugaminti, iar piticului i se facu mila de ea.
– Bine, ti-l mai las trei zile; daca la sfarsitul lor, ghicesti care este numele meu, te voi elibera de promisiune.
Imagine: Kurt Rübner (1875 – 1965)Regina isi petrecu noaptea incercand sa-si aminteasca toate numele auzite in viata sa, de la cele obisnuite la cele mai stranii, si trimise si un sol cu ordinul de a se informa asupra tuturor numelor care existau.
Cand aparu omuletul a doua zi, ea incepu:
– Melchior, Gaspar, Baltasar, dar la fiecare dintre ele piticul raspundea:
– Nu, nu ma cheama asa!
Imagine: Kurt Rübner (1875 – 1965)A doua zi, regina porunci ca un supus sa umble si sa afle toate numele din tinut si apoi i le spuse piticului pe cele mai stranii si rare.
– Nu te numesti cumva Costelivul sau Copita de Oaie sau Piciorus?
Dar piticul raspundea mereu:
– Nu, nu acesta este numele meu. A treia zi, la intoarcere, solul spuse:
– Mi-a fost greu sa gasesc un singur nume nou. Dar, pe culmea unui munte, am vazut o casuta foarte mica si un pitic care sarea in fata ei, cantand un cantec foarte straniu:
– Azi fac paine, maine bere, apoi ii iau regelui fiul.
Imagine: Kurt Rübner (1875 – 1965)Nimeni nu va banui ca numele meu este Saltaretul. Va puteti imagina ce fericita a fost regina cand a auzit acel nume. Piticul aparu si intreba:
– Deci, doamna, cum ma numesc?
– Te numesti cumva Conrado?
– Nu!
– Dar Enrique?
– Nu!
– Nu cumva te cheama Saltaretul?
– Cine ti-a spus?
Piticul, furios, lovi cu putere pamantul cu piciorul de se incovoaie pana la mijloc. Apoi disparu si nimeni nu il mai revazu prin apropierea palatului regal.
Learn languages. Double-tap on a word.Learn languages in context with Childstories.org and Deepl.com.Informații
Interpretări
Limbaj
„Fata morarului“ este un basm cules de Frații Grimm, cunoscut în mod frecvent sub numele de „Rumplestiltskin“ în versiunea engleză a poveștii. Povestea explorează teme de lăcomie, promisiuni periculoase și viclenie. Principalele personaje sunt fiica unui morar sărman, un pitic misterios și un rege lacom. Povestea începe cu lăudăroșenia morarului care îi spune regelui că fiica sa poate transforma paiul în aur. Regele, dornic să-și sporească averea, o aduce pe tânăra fată la palat și o obligă să îndeplinească această sarcină imposibilă, amenințându-i viața.
Intrarea pe scenă a piticului aduce în poveste un amestec de magie și mister. Deși inițial pare că o ajută pe fată în schimbul unor daruri prețioase, ultima cerere a sa este mult mai personală și dramatică, cerând primul născut al fetei odată ce aceasta devine regină. Tânăra face promisiunea fără să-și dea seama de consecințele ei viitoare. Cu toate acestea, subiectul central al poveștii devine capacitatea reginei de a descoperi numele misterios al piticului pentru a-și salva copilul, subliniind ingeniozitatea și resursele umane în fața unei situații de criză. În cele din urmă, regina reușește să descopere numele piticului și să-și protejeze copilul, în timp ce piticul, dezvăluit și frustrat, părăsește scena definitiv. Povestea se încheie cu un sentiment de victorie morală și de eliberare de sub influența forțelor întunecate.
Basmele, precum „Fata morarului“ de Frații Grimm, sunt interpretate în diverse moduri, fiecare punând accent pe elemente diferite ale poveștii.
Tema lăcomiei și a vanității: Una dintre temele centrale ale poveștii este lăcomia regelui, care, în ciuda abundenței de aur obținută, își dorește din ce în ce mai mult. La fel, vanitatea morarului, care dorește să impresioneze regele cu o minciună despre talentul fiicei sale, declanșează o serie de evenimente periculoase pentru aceasta. Povestea ne avertizează asupra riscurilor lăcomiei și ale vanității.
Tema sacrificiului și a responsabilității: Fiica morarului este nevoită să facă sacrificii majore și să preia responsabilitatea acțiunilor tatălui său. Aceasta îi oferă piticului obiectele sale prețioase și, în cele din urmă, promisiunea primului său copil, pentru a se elibera din situații imposibile.
Tema puterii cunoașterii: Regina reușește să-și salveze copilul datorită cunoașterii numelui piticului, subliniind puterea și importanța cunoașterii. Povestea sugerează că înțelegerea și informațiile pot oferi soluții chiar și în momente aparent fără ieșire.
Tema intervenției supranaturale: Apariția piticului este o manifestare a supranaturalului care aduce atât salvare, cât și pericol. Acest element reflectă ideea că supranaturalul poate fi atât un ajutor neprețuit, cât și o forță de temut, în funcție de circumstanțe și de promisiunile făcute.
Critică socială: Povestea poate fi interpretată și ca o critică la adresa structurilor sociale și a diferențelor de clasă. Faptul că o fată simplă de morar ajunge regină, dar trebuie să se supună voinței și capriciilor celor bogați și puternici (regele și, într-un sens, piticul), reflectă aspirațiile și frustrările claselor inferioare în fața celor privilegiate.
Aceste interpretări pot varia și pot fi influențate de contextul cultural și istoric al cititorului, iar basmele continuă să fie o sursă bogată de reflecție și analiză datorită simbolismului lor complex și universalității temelor abordate.
Analiza lingvistică a basmului „Fata morarului“ de Frații Grimm se poate concentra pe mai multe aspecte:
Structura narativă: Basmul urmează tiparul tradițional al poveștilor populare, având o introducere („A fost odată“), o intrigă, o serie de încercări și o rezolvare fericită. Povestea are un ritm alert, iar succesiunea evenimentelor urmează logica basmului clasic: expunerea unei situații dificile, intervenția unui ajutor magic și, ulterior, rezolvarea problemei.
Personaje și caracterizare: Personajele sunt construite pe tipare arhetipale. Fiica morarului este protagonistul ingenios și onest, iar regele reprezintă figura de autoritate cu tendințe lacome. Piticul servește ca element magic și de intrigă, având motive ascunse și aducând tensiune narativă.
Tematică: Tema principală a basmului este valoarea promisiunilor și consecințele acestora. De asemenea, sunt explorate teme precum lacomia și efectul ei corupător, ingeniozitatea și puterea magică, dar și importanța cuvântului dat.
Limbaj și stil: Limbajul folosit este simplu și direct, adecvat publicului larg și, în special, copiilor. Dialogurile între personaje sunt esențiale pentru dezvoltarea intrigii și oferă informații despre personalitățile și dorințele acestora. Stilul este caracterizat de repetiții și formule tipice basmelor, precum „A fost odată“ și „s-a făcut dimineață“, care ajută la structurarea poveștii și la menținerea ritmului narativ.
Simbolism: Transformarea paielor în aur poate simboliza trecerea de la sărăcie la bogăție prin mijloace extraordinare; acest act de transformare este un simbol comun în basme, ilustrând capacitatea omului de a depăși dificultățile cu ajutorul forțelor magice.
Moralitate: Ca multe alte basme, povestirea transmite o lecție morală, în acest caz despre responsabilitatea promisiunilor și consecințele dorinței exagerate de îmbogățire.
Acestea sunt câteva dintre elementele care pot fi analizate în basmul „Fata morarului“, reflectând complexitatea relativă a unei povești aparent simpliste, dar bogată în semnificații și învățături.
Informații pentru analiza științifică
Indicator | Valoare |
|---|---|
| Număr | KHM 55 |
| Aarne-Thompson-Uther-Index | ATU Typ 500 |
| Traduceri | DE, EN, EL, DA, ES, FR, PT, FI, HU, IT, JA, NL, PL, RO, RU, TR, VI, ZH |
| Indicele de lizibilitate de Björnsson | 28.6 |
| Flesch-Reading-Ease Index | 41.6 |
| Flesch–Kincaid Grade-Level | 10.2 |
| Gunning Fog Index | 13.9 |
| Coleman–Liau Index | 9.5 |
| SMOG Index | 12 |
| Index automat de lizibilitate | 4.4 |
| Numărul de caractere | 4.462 |
| Număr de litere | 3.453 |
| Numărul de propoziții | 72 |
| Număr de cuvinte | 803 |
| Cuvinte medii pe propoziție | 11,15 |
| Cuvinte cu mai mult de 6 litere | 140 |
| Procentul de cuvinte lungi | 17.4% |
| Silabe totale | 1.461 |
| Silabe medii pe cuvânt | 1,82 |
| Cuvinte cu trei silabe | 197 |
| Procentaj de cuvinte cu trei silabe | 24.5% |
