Timp de lectură pentru copii: 5 min
A fost odata un om care avea o fiica pe care o numise Elisa cea Desteapta. Cand ajunse la majorat, tatal ii spuse:
– Trebuie sa te casatoresti.
– Da, adauga mama. In cazul in care vom gasi pe cineva care sa te iubeasca pentru ca esti femeie.
Veni in acele zile un strain, numit Ion, care ii ceru mana cu conditia ca fata sa fie desteapta.
– Cred si eu! exclama tatal. Are o minte limpede cum nu gasesti la multe.
Dupa ce luara masa, mama spuse:
– Elisa, coboara in pivnita si adu niste bere.
Elisa cea Desteapta lua ulciorul de pe etajera si merse in pivnita. Ajunsa jos, gasi un scaunel si il aseza in fata butoiasului, ca sa nu trebuiasca sa se aplece. Puse apoi ulciorul jos, deschise caneaua butoiului si, in timp ce berea se scurgea in ulcior, de plictiseala se uita in sus si observa ca deasupra butoiului, zidarii uitasera din greseala un tarnacop. Elisa incepu sa planga, temandu-se ca intr-o zi, unuia dintre fiii sai si ai lui Ion i-ar putea cadea tarnacopul in cap. Si asa planse si planse fara sa se miste de pe scaun, gandindu-se neconsolata la posibila tragedie.
Ceilalti asteptau sus bautura si, vazand ca Elisa nu se intorcea, trimisera o servitoare sa o caute. Fata o gasi pe Elisa stand pe un scaun in fata butoiului, plansa toata.
– De ce plangi, Elisa? o intreba.
– Cum sa nu plang? Daca ma casatoresc cu Ion si vom avea un fiu, cand acesta va fi mare si il vom trimite sa ia bere din pivnita, poate o sa-i cada acest tarnacop in cap si sa moara.
– Vai, Elisa, ce desteapta esti! Eu nu m-as fi gandit la asta! spuse servitoarea si incepu si ea sa planga.

Trecu un timp, si cum niciuna nu se intorcea si mesenilor le era sete, tatal ii spuse sotiei:
– Du-te jos in pivnita si vezi ce fac femeile alea acolo!
Sotia cobori si le vazu plangand. Elisa ii spuse mamei motivul plansetului si aceasta exclama:
– Vai, Elisa, ce desteapta esti!
Dupa care se aseza langa ele si incepu sa planga. Sus, barbatii ramasera singuri si le era foarte sete.
– Va trebui sa cobor eu, spuse tatal.
Cand cobori si le gasi pe toate plangand, o intreba pe Elisa care era motivul si aceasta ii explica pericolul pe care il reprezenta tarnacopul pentru fiul ce urma sa-l aiba, si omul spuse si el:
– Vai, Elisa ce desteapta esti!
Tanarul ramase singur sus si astepta. Pana la urma, se hotari sa coboare sa vada ce se intamplase. Indata ce ajunse in pivnita, ii vazu pe toti plangand amarnic.
– Ce s-a intamplat aici? intreba.
Elisa ii spuse:
– Dragul meu Ion! Gandeste-te ca ne casatorim si vom avea un fiu si cand va fi mare ne vom gandi sa-l trimitem aici dupa bere. Imagineaza-ti cum ii cade acel tarnacop in cap si il omoara. Nu este acesta un motiv de plans?
– Ia te uita! exclama Ion. Aceasta este mintea de care am nevoie in casa mea! Ma voi casatori cu tine datorita desteptaciunii tale.
Si, luand-o de mana, o duse sus, iar cateva zile mai tarziu, se casatorira.
Erau casatoriti de ceva vreme cand, intr-o zi sotul ii spuse:
– Femeie, ma duc la munca. Trebuie sa castig bani pentru amandoi. Tu du-te pe camp sa seceri, ca sa faci paine.
– Da, dragul meu Ion, asa voi face.
De indata ce Ion pleca, Elisa pregati niste colaci gustosi si ii lua cu ea pe camp. Cand ajunse, isi spuse in gand: „Ce sa fac mai intai? Sa secer sau sa mananc? As! Mai intai mananc!“
Isi lua portia de colaci si cand se satura se intreba din nou: „Ce sa fac mai intai? Sa secer sau sa dorm? As! Mai intai dorm!“ Si, lungindu-se in mijlocul lanului de grau, adormi.
Ion se intorsese acasa de ceva timp si vazand ca Elisa nu venea inapoi, se indrepta spre lanul de grau sa vada ce secerase. Cand vazu ca nici macar nu apucase secera, ci dormea linistita, pleca acasa si aduse o plasa de prins pasari, care avea multi clopotei agatati de ea, si o prinse in jurul corpului Elisei; dar ea continua sa doarma. Ion se intoarse acasa si incuie usa. In sfarsit, cand deja se innoptase Elisa cea Desteapta se trezi si cand vru sa se miste, simti un clopotel langa ea si la fiecare miscare, clopoteii din plasa sunau. Se sperie atat de tare, incat se intreba daca ea era sau nu Elisa cea Desteapta, astfel ca se decise sa mearga acasa sa intrebe.
Alerga pana acasa si gasi usa incuiata. Batu la o fereastra si striga:
– Ion, Elisa este acasa?
– Da, raspunse Ion dinauntru.
Speriata, exclama:
– Dumnezeule! Inseamna ca nu sunt eu!
Si merse sa intrebe la alta casa. Dar cand oamenii auzeau zgomotul clopoteilor, se fereau sa deschida, asa ca biata Elisa nu gasi pe nimeni sa o primeasca.Asa ca fugi din sat si nimeni nu mai auzi de ea.

Informații
Interpretări
Limbaj
„Elisa cea Deșteaptă” este un basm din colecția Fraților Grimm, cunoscuți pentru adunarea și publicarea de povești populare germane. Acest basm explorează tema înțelepciunii percepute și a ironiei situaționale.
Povestea începe cu o tânără pe nume Elisa, care este considerată foarte deșteaptă de către familia ei. Această percepție este pusă sub semnul întrebării printr-o serie de evenimente comice și ironice. De exemplu, când Elisa merge în pivniță să aducă bere, observă un tărnăcop uitat în tavan și începe să plângă gândindu-se că, în viitor, un copil al ei ar putea fi rănit de acesta. Această scenă devine un moment de râs colectiv, când toată familia și servitoarea ajung să plângă împreună cu ea din același motiv absurd.
Povestea continuă să sublinieze felul în care Elisa este percepută ca fiind deșteaptă, chiar și atunci când acțiunile ei sugerează altceva. De exemplu, când merge la câmp să secere grâul, acțiunile ei sunt dominate de lenevie, alegând să mănânce și să doarmă mai întâi, în loc să muncească. Soțul ei, Ion, folosește această ocazie pentru a-i face o farsă, legând clopoței de ea în timp ce doarme. Când Elisa se trezește și clopoțeii sună, devine confuză și își pune la îndoială propria identitate, ceea ce duce la o concluzie comică.
Acest basm, plin de umor și situații absurde, exemplifică temele obișnuite ale Fraților Grimm, precum absurditatea percepțiilor umane și contrastul dintre aparență și realitate. Povestea oferă o parodie subtilă asupra ideii de „înțelepciune”, punând la îndoială cât de ușor poate fi aceasta interpretată greșit sau exagerată.
„Elisa cea Desteapta“ este un basm al Fraților Grimm care reflectă tema inteligenței exagerate și a consecințelor gândirii excesive. Acest basm este adesea interpretat ca o satiră la adresa celor care își folosesc rațiunea într-un mod absurd sau exagerat, pierzând astfel contactul cu realitatea.
Elisa, numită „cea Desteapta“ de către familia sa, își manifestă inteligența printr-o grijă neobișnuită și o imaginație debordantă, anticipând evenimente exagerate și improbabile, cum ar fi căderea unui tarnacop peste capul unui fiu inexistent. Această preocupare nejustificată duce la o reacție în lanț de comportamente iraționale din partea întregii familii.
Ion, logodnicul ei, apreciază această trăsătură, văzând în ea tipul de gândire de care „are nevoie în casa lui“, lucru care subliniază caracterul ironic al basmului. Mai târziu, tot din cauza gândirii sale neobișnuite, Elisa adorme pe câmp fără să-și termine treaba, iar când se trezește, ajunge să se îndoiască de propria identitate după pățania cu clopoteii.
Finalul este tragicomic, ilustrând cum preocuparea excesivă pentru lucruri improbabile poate duce la pierderea conexiunii cu realitatea și, în acest caz, la autodistrugere. Basmul poate fi interpretat ca o critică la adresa societății, unde așteptările și presiunile exagerate pot duce la comportamente absurde și autoînșelătoare. De asemenea, reflectă importanța echilibrului între rațiune și simț practic.
Basmul „Elisa cea Desteaptă“ al Fraților Grimm oferă o oportunitate interesantă de a analiza diferite aspecte lingvistice și narative.
Structura narativă: Povestea este construită pe schema tipică a basmelor clasice, începând cu formula consacrată „A fost odată. . . „, care plasează acțiunea într-un timp nedeterminat. Narațiunea include un început, un mijloc și un sfârșit, fiecare dintre aceste segmente contribuind la dezvoltarea intrigii și a caracterului principal, Elisa.
Caractere și dialog: Personajele sunt descrise simplist, cu trăsături de caracter exagerate, așa cum este obișnuit în basme. Elisa este portretizată ca fiind „desteaptă“, cu toate că acțiunile ei sugerează mai degrabă prostie sau naivitate. Dialogul este folosit pentru a sublinia trăsăturile de caracter și motivele acțiunilor personajelor, contribuind la umorul întâmplărilor.
Umor și ironie: Basmul utilizează umorul și ironia pentru a oferi o critică subtilă a societății și a normelor acesteia. Ironia rezidă în faptul că „istețimea“ Elisei se traduce în situații absurde, iar reacțiile personajelor din jurul său accentuează și mai mult incongruența dintre percepție și realitate.
Motivul repetiției: Repetițiile, cum ar fi plânsul întregii familii din cauza unui gând absurd, sunt tipice basmelor, având rolul de a sublinia absurdul situației și de a accentua umorul și ironia.
Elemente de stil: Limbajul folosit este unul simplu, caracteristic oralității, lucru care ușurează înțelegerea și accesul unui public tânăr sau mai puțin sofisticat. Însă, în spatele simplității stilistice se află mesaje subtile despre micile absurdități ale vieții umane.
Tema: Tema principală a basmului poate fi considerată ironizarea falselor aparențe și a judecăților de valoare superficiale. Deși titlul și numele personajului principal sugerează istețime, acțiunile Elisei indică contrariul, iar aceasta deviație este sursa humorului involuntar.
În ansamblu, „Elisa cea Desteaptă“ combină umorul, ironia și absurditatea, specificând astfel valoarea educativă a basmelor, care nu doar distrează, ci și învață prin exemple indirecte despre comportamentul și gândirea umană.
Informații pentru analiza științifică
Indicator | Valoare |
---|---|
Număr | KHM 34 |
Aarne-Thompson-Uther-Index | ATU Typ 1450 |
Traduceri | DE, EN, DA, ES, FR, PT, FI, HU, IT, JA, NL, PL, RO, RU, TR, VI, ZH |
Indicele de lizibilitate de Björnsson | 26.9 |
Flesch-Reading-Ease Index | 46 |
Flesch–Kincaid Grade-Level | 9.5 |
Gunning Fog Index | 12.5 |
Coleman–Liau Index | 8.4 |
SMOG Index | 12 |
Index automat de lizibilitate | 3.2 |
Numărul de caractere | 4.542 |
Număr de litere | 3.469 |
Numărul de propoziții | 80 |
Număr de cuvinte | 845 |
Cuvinte medii pe propoziție | 10,56 |
Cuvinte cu mai mult de 6 litere | 138 |
Procentul de cuvinte lungi | 16.3% |
Silabe totale | 1.499 |
Silabe medii pe cuvânt | 1,77 |
Cuvinte cu trei silabe | 193 |
Procentaj de cuvinte cu trei silabe | 22.8% |