Taranul şi Diavolul - Basme ale Fraților Grimm

Timp de lectură pentru copii: 3 min

Traia odata un taran foarte viclean. As putea sa va povestesc multe dintre poznele sale, dar acum va voi povesti cea mai traznita dintre ele: cum si-a batut joc de diavol. Iata povestea: intr-o zi, taranul lucra pe camp. Pe inserate, se pregatea sa o ia spre casa, dar ca orice proprietar de teren, mai arunca o privire, sa vada daca totul e in regula. Cum se uita el pe camp, vede la un moment ceva scanteietor pe aratura. Tare se mira taranul, ca, inainte cu cateva minute, nu era nimic acolo.O lua intr-acolo, sa vada ce-i acolo. Cand ajunse la mijlocul araturii, ce vede: o gramajoara de carbuni care ard, iar in varful gramezii, un dracusor statea pitit.

– Ce faci aici, doar nu clocesti vreo comoara? – zise taranul.

– Ba chiar asa, clocesc o comoara – zise diavolul – o gramada de aur si argint mai mare decat ai vazut tu vreodata!

– Pai bine – zise taranul -, comoara e pe terenul meu, asa ca, eu sunt proprietarul comorii.

– Fie – zise diavolul – poti sa ti-o tii, dar cu o conditie: daca imi dai mie jumatate din recolta, timp de doi ani. Aur si argint am o gramada, nu-mi trebuie, dar poftesc ceea ce rodeste pamantul tau. Taranul sta putin pe ganduri, dupa care cazu de acord cu diavolul.

– Bine, fie cum spui tu, dar ca sa nu ne certam, sa ne intelegem de pe acum: ce creste in pamant, va fi jumatatea mea, iar ce creste la suprafata, va fi jumatatea ta. Diavolul ii placu ideea, asa ca, accepta targul. Da, dar ce nu stia diavolul, taranul semana toata aratura cu sfecla. Asa ca, atunci cand veni vremea culesului, si diavolul isi facu aparitia, il intreba:

– Sa-ti aduc o coasa, sau strangi cu mana ce-i al tau?

– Pentru ce coasa, pentru sfecla?

– Pai nu, doar pentru frunze. Mai tii minte: ce-i sub pamant e al meu, ce-i la suprafata e al tau. Si continua sa culeaga voios sfecla. Diavolul era tare furios.

– Bine, de data asta ai scapat, dar la anul, schimbam placa: ce-i sub pamant e al meu, iar ce-i la suprafata, va fi partea ta. Ai inteles? Taranul ridica din umeri, rasuci putin mustata, sa nu vada diavolul ca zambeste, si raspunse:

– Mie mi-e totuna, fie cum vrei tu. Diavolul mormai ceva manios dupa care se facu nevazut. Taranul ara terenul, si semana pe toata parcela grau. Cand lanul de grau se ingalbeni, merse pe camp si secera toata recolta. Cand arunca ultimul snop de grau in caruta, aparu si diavolul:

– Hoho! – striga de departe. Auzi cumetre, unde duci tu recolta?

– Pai acasa, in pod – zise taranul.

– Si mie ce mi-ai lasat? intreba diavolul.

– Tot ce-i sub pamant, asa cum ai cerut – raspunse zambind taranul. Dar diavolul nu mai gasi nimic, decat campul secerat de taran. Se inrosi de manie, si printr-o crapatura aluneca in adancul pamantului, pe fundul iadului. Asa ramase taranul cu recolta din doi ani, si cu comoara.

Citește un alt basm scurt (5 min)

Bunicul si nepotul

Lupul si vulpea

Fetiţa cu chibrituri

Learn languages. Double-Tap on one word.Learn languages in context with Childstories.org and Deepl.com.

Informații pentru analiza științifică