Timp de lectură pentru copii: 3 min
Traia odata un taran foarte viclean. As putea sa va povestesc multe dintre poznele sale, dar acum va voi povesti cea mai traznita dintre ele: cum si-a batut joc de diavol. Iata povestea: intr-o zi, taranul lucra pe camp. Pe inserate, se pregatea sa o ia spre casa, dar ca orice proprietar de teren, mai arunca o privire, sa vada daca totul e in regula. Cum se uita el pe camp, vede la un moment ceva scanteietor pe aratura. Tare se mira taranul, ca, inainte cu cateva minute, nu era nimic acolo.O lua intr-acolo, sa vada ce-i acolo. Cand ajunse la mijlocul araturii, ce vede: o gramajoara de carbuni care ard, iar in varful gramezii, un dracusor statea pitit.
– Ce faci aici, doar nu clocesti vreo comoara? – zise taranul.
– Ba chiar asa, clocesc o comoara – zise diavolul – o gramada de aur si argint mai mare decat ai vazut tu vreodata!
– Pai bine – zise taranul -, comoara e pe terenul meu, asa ca, eu sunt proprietarul comorii.
– Fie – zise diavolul – poti sa ti-o tii, dar cu o conditie: daca imi dai mie jumatate din recolta, timp de doi ani. Aur si argint am o gramada, nu-mi trebuie, dar poftesc ceea ce rodeste pamantul tau. Taranul sta putin pe ganduri, dupa care cazu de acord cu diavolul.
– Bine, fie cum spui tu, dar ca sa nu ne certam, sa ne intelegem de pe acum: ce creste in pamant, va fi jumatatea mea, iar ce creste la suprafata, va fi jumatatea ta. Diavolul ii placu ideea, asa ca, accepta targul. Da, dar ce nu stia diavolul, taranul semana toata aratura cu sfecla. Asa ca, atunci cand veni vremea culesului, si diavolul isi facu aparitia, il intreba:
– Sa-ti aduc o coasa, sau strangi cu mana ce-i al tau?
– Pentru ce coasa, pentru sfecla?
– Pai nu, doar pentru frunze. Mai tii minte: ce-i sub pamant e al meu, ce-i la suprafata e al tau. Si continua sa culeaga voios sfecla. Diavolul era tare furios.
– Bine, de data asta ai scapat, dar la anul, schimbam placa: ce-i sub pamant e al meu, iar ce-i la suprafata, va fi partea ta. Ai inteles? Taranul ridica din umeri, rasuci putin mustata, sa nu vada diavolul ca zambeste, si raspunse:
– Mie mi-e totuna, fie cum vrei tu. Diavolul mormai ceva manios dupa care se facu nevazut. Taranul ara terenul, si semana pe toata parcela grau. Cand lanul de grau se ingalbeni, merse pe camp si secera toata recolta. Cand arunca ultimul snop de grau in caruta, aparu si diavolul:
– Hoho! – striga de departe. Auzi cumetre, unde duci tu recolta?
– Pai acasa, in pod – zise taranul.
– Si mie ce mi-ai lasat? intreba diavolul.
– Tot ce-i sub pamant, asa cum ai cerut – raspunse zambind taranul. Dar diavolul nu mai gasi nimic, decat campul secerat de taran. Se inrosi de manie, si printr-o crapatura aluneca in adancul pamantului, pe fundul iadului. Asa ramase taranul cu recolta din doi ani, si cu comoara.

Informații
Interpretări
Limbaj
„Țăranul și Diavolul” este un basm popular cules de Frații Grimm, care ilustrează inteligența și istețimea unui țăran în fața diavolului. Povestea se concentrează pe întâlnirea dintre un țăran viclean și un diavol, care ascundea o comoară de aur și argint în câmpul țăranului. Pentru a obține comoara, țăranul trebuie să-i promită diavolului jumătate din recolta sa pentru doi ani.
În primul an, țăranul propune ca tot ce crește sub pământ să îi aparțină lui, iar diavolului să-i revină ce crește deasupra. Însă, isteț, țăranul seamănă sfeclă, astfel încât recolta valoroasă rămâne sub pământ, iar diavolul primește doar frunzele.
În al doilea an, diavolul schimbă regulile, revendicând tot ce crește sub pământ. Dar țăranul cultivă grâu și rezolvă să câștige din nou, deoarece recolta este deasupra pământului. Furios, diavolul rămâne păcălit și pleacă cu mâinile goale, iar țăranul rămâne cu toate recoltele și comoara.
Această poveste subliniază nu doar dibăcia țăranului, ci și tema comună în basmele tradiționale despre cum inteligența și șiretenia pot triumfa asupra forțelor supranaturale.
Interpretările basmului „Țăranul și Diavolul“ pot varia în funcție de contextul cultural și perspectiva cititorului.
Vicleanul care triumfă: Povestea subliniază ingeniozitatea și viclenia țăranului, care reușește să-l înșele pe diavol. Acest aspect ar putea fi văzut ca o celebrare a inteligenței practice și a capacității omului simplu de a supraviețui și prospera prin istețime.
Tema dreptății^ și a proprietății: Basmul abordează ideea de dreptate și proprietate. Chiar dacă diavolul încearcă la început să ia o parte din recoltă fără să muncească, țăranul își folosește dreptul de proprietar pentru a-și asigura beneficiile.
Dualitatea bine-rău: Interacțiunea dintre țăran și diavol poate simboliza lupta continuă dintre bine și rău, cu binele triumfând grație istețimii și precauției.
Exploatarea resurselor: Dintr-o perspectivă ecologică, povestea poate fi văzută ca o critică la adresa exploatării excesive a resurselor naturale, deși aici țăranul reușește să câștige, exploatând inteligent pământul.
Ironia sorții: În ciuda puterii și influenței diavolului, acesta este păcălit de un simplu țăran, sugerând că nu trebuie să subestimăm ingeniozitatea oamenilor obișnuiți.
Morala despre negociere: Basmul poate fi văzut și ca o lecție despre importanța negocierii și a clarificării termenilor unui acord pentru a se evita conflicte viitoare.
Aceste interpretări subliniază bogăția și complexitatea basmelor populare, care continuă să rezoneze cu cititorii din diverse culturi și epoci.
Analiza lingvistică a basmului „Țăranul și Diavolul” scris de Frații Grimm presupune analizarea structurii textului, a limbajului folosit și a semnificațiilor literare prezente în poveste.
Structura textului: Povestea are o structură clasică de basm, cu o introducere în care este prezentată situația inițială (țărănul viclean și întâlnirea cu diavolul), o dezvoltare în care apare conflictul (înțelegerea făcută cu diavolul) și un deznodământ în care protagonistul iese victorios (țărănul rămâne cu recolta și comoara).
Avem două personaje principale: țărănul și diavolul. Țăranul este descris ca fiind viclean și inteligent, folosindu-și istețimea pentru a-l păcăli pe diavol. Diavolul, pe de altă parte, este un personaj care obișnuiește să încheie pacturi, dar este naiv în fața șireteniei umane.
Limbajul: Limbajul folosit este unul simplu și direct, specific basmelor, cu dialoguri care evidențiază înșelăciunea țărănului și naivitatea diavolului. Diminutivele și expresiile directe precum „diavolul era tare furios” amplifică trăsăturile și emoțiile personajelor.
Teme și motive: Principalul motiv al basmului este confruntarea dintre om și diavol, un motiv des întâlnit în literatura populară, explorând tema complexității inteligenței umane în fața forțelor malefice. De asemenea, povestea subliniază tema victoriei celui mic și viclean asupra forței brute și a înțelegerii nefavorabile.
Simbolism: Aurul și argintul ca simbol al bogăției sunt folosite pentru a sublinia tentațiile materiale, în timp ce recoltele simbolizează munca și recompensele muncii cinstite. Împărțirea suprafeței terenului este o metaforă pentru etapele vieții și alegerile strategice.
În concluzie, „Țăranul și Diavolul” este un basm care îmbină umorul cu moralitatea, ilustrând abilitatea și istețimea ca modalități de a depăși vicisitudinile vieții. Povestea evidențiază valoarea inteligenței și priceperii în fața provocărilor și a manipulatorilor.
Informații pentru analiza științifică
Indicator | Valoare |
---|---|
Număr | KHM 189 |
Aarne-Thompson-Uther-Index | ATU Typ 1030 |
Traduceri | DE, EN, ES, FR, PT, HU, IT, JA, NL, PL, RO, RU, TR, VI, ZH |
Indicele de lizibilitate de Björnsson | 31.5 |
Flesch-Reading-Ease Index | 43.7 |
Flesch–Kincaid Grade-Level | 10.1 |
Gunning Fog Index | 13.9 |
Coleman–Liau Index | 8.6 |
SMOG Index | 12 |
Index automat de lizibilitate | 4 |
Numărul de caractere | 2.778 |
Număr de litere | 2.098 |
Numărul de propoziții | 43 |
Număr de cuvinte | 506 |
Cuvinte medii pe propoziție | 11,77 |
Cuvinte cu mai mult de 6 litere | 100 |
Procentul de cuvinte lungi | 19.8% |
Silabe totale | 904 |
Silabe medii pe cuvânt | 1,79 |
Cuvinte cu trei silabe | 117 |
Procentaj de cuvinte cu trei silabe | 23.1% |